FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALĆ SI INGINERIA MEDIULUI

UNIVERSITATEA  POLITEHNICA  TIMISOARA

           S-a pus adesea īntrebarea de ce Banatul si-a propus pentru īnfiintarea primului sãu for de īnvãtãmānt o "Scoalã Politehnicã" īntr-o vreme īn care majoritatea tineretului gravita spre īnvãtãmānt de drept, studii economice sau medicinã, ce le ofereau profesiuni mult mai lucrative decāt cea de inginer. Rãspunsul la aceastã īntrebare īl gãsim de fapt īn istoria acestei regiuni, geografia ei, bogãtiile sale naturale si īndeletnicirile oamenilor ce au trãit pe aceste meleaguri.
           La īnceputul secului al XX-lea Timisoara avea 60 de fabrici dintre care unele depãsind 1000 de angajati, iar la Arad exista o dezvoltatã industrie textilã. Regiunea fiind prosperã din punct de vedere economic, au īnceput sã aparã primele semne ale modernizãrii diferitelor domenii productive. Astfel au apãrut mori, abatoare, fabrici de gheatã, linii ferate si sosele. Īn 1854 este introdus primul telegraf, īn 1881 primul telefon, īn 1857 a fost construitã linia feratã Timisoara - Seghedin, īn 1884 Timisoara devine primul oras din Europa cu strãzile iluminate electric, iar īn 1899 se introduce tramvaiul electric.
           Nu este deci de mirare cã intelectuali de mare valoare ca prof. univ. Traian Lalescu, ing. Stan Vidrighin - primarul de atunci al Timisoarei, scriitorul Camil Petrescu ziarist la Timisoara, vor depune toate eforturile si vor face toate demersurile posibile la ministrul Dimitrie Greceanu īn vederea īnfiintãrii unei scoli tehnice.
           Ca urmare, īn Decretul Regal nr. 4822 din 11 noiembrie 1920 se prevede la articolul 2: "Se aprobã īnfiintarea pe ziua de 15 noiembrie 1920 a unei Scoli Politehnice la Timisoara care va functiona īn conformitate cu dispozitiunile īn vigoare".
           Scoala Politehnicã din Timisoara a debutat cu 2 facultãti : Electromecanicã si Mine si Metalurgie.
           Īncepānd cu anul 1948, denumirea Scolii Politehnice este schimbatã īn Institutul Politehnic, īn cadrul cãruia functioneazã patru facultãti, printre care si noua Facultate de Chimie Industrialã, iar īn anul 1995 se transformã īn denumirea actualã, Universitatea "Politehnica" din Timisoara.
           Universitatea "Politehnica" din Timisoara este un nume de prestigiu atāt īn tarã cāt si dincolo de hotarele ei. Aceasta se datoreazã valorosilor oameni de stiintã care au profesat aici, au format scoli de cercetare si mai ales au format generatii de ingineri de mare valoare, apreciati pentru cunostintele lor teoretice, pentru buna lor pregãtire aplicativã, pentru simtul ordinii si disciplinei care le-a fost inoculat īn acord cu ideile si principiile puse la baza organizãrii scolii de cãtre primii ei conducãtori.
           Īnvãtãmāntul tehnic superior din Banat, deci si facultatea noastrã, a avut dintotdeauna ca denumire "Politehnica", nume care pe parcursul a opt decenii de existentã a fost transformat īn renume. El a constituit o māndrie pentru absolventii sãi rãspānditi atāt pe plaiuri romānesti cāt si īn cele cinci continente ale lumii.
           Fãcānd parte integrantã din Universitatea Politehnica, traseul existentei facultãtii este legat direct de suisurile si coborāsurile, reusitele si nereusitele, succesele si insuccesele acesteia.
           Facultatea de Chimie Industrialã a luat nastere pe un teren fertil pregãtit prin mai multe activitãti de profil de chimie īn aceastã zonã a tãrii. Īn primul rānd trebuie sã amintim īnfiintarea īn anul 1929 a primei "Societãti de Chimie din Romānia" cu sediul la Timisoara. La Scoala Politehnicã cel dintāi laborator de chimie fusese amenajat īncã sub conducerea rectorului Traian Lalescu, iar din 1921 va lucra la aceastã scoalã profesorul Constantin Cāndea; apoi vor fi angajati viitorii academicieni Eugen Macovschi īn anul 1933, Ilie Murgulescu īn 1934, Coriolan Drãgulescu īn 1945 si Giorgio Ostrogovich īn 1949, ca sã-i amintim numai pe cei mai reprezentativi din perioada de īnceput.
           Facultatea de Chimie Industrialã a debutat cu douã specializãri (Chimie mineralã, Chimie de sintezã) cu o duratã de studii de 4 ani, respectiv 6 catedre (Matematicã si fizicã, Chimie fizicã, Tehnologie generalã, Masini, aparate si instalatii chimice, Chimie mineralã, Chimie organicã).
           Īn anul 1950 a avut loc o restructurare a facultãtii pe 4 specializãri (Tehnologie chimicã anorganicã, Tehnologie chimicã organicã, Tehnologia compusilor macromoleculari, Materiale de constructii) si trecerea la o duratã de studii de 5 ani.
           Din anul 1990 functioneazã 6 specializãri, adãugāndu-se la cele existente īncã douã (Chimia alimentarã, Tehnologia chimicã a produselor textile, din piele si īnlocuitori).
           Īn anul 1995, odatã cu introducerea profilului Ingineria mediului, facultatea a primit o nouã denumire : Facultatea de Chimie Industrialã si Ingineria Mediului. Īn cadrul profilului de Ingineria mediului functioneazã o specializare cu o duratã de studii de 5 ani. Īn anul 1998 ia fiintã colegiul de "Tehnici Poligrafice" cu o duratã de studii de 3 ani. Din 1996 īn cadrul facultãtii functioneazã 5 catedre (Chimie anorganicã, Chimie analiticã, Chimie generalã, Chimie fizicã si electrochimie, Inginerie chimicã, Tehnologie chimicã anorganicã si protectia mediului, Chimie si tehnologii organice, Stiinta si ingineria materialelor oxidice). Īn anul 1994 se introduc studiile aprofundate master, anul VI, cu sapte directii de specializare (Tehnologii de proces nepoluante, Produse de sintezã organicã finã, semisintezã si naturale, Chimia si tehnologia proceselor de acoperire īn industria silicatilor, Controlul si avizarea produselor naturale procesate, Intensificarea proceselor unitare, proiectarea si conducerea optimalã, Stiinta si tehnica mediului industrial (limba francezã), Tehnologia cauciucurilor).
           Obiectivul principal al actului educational, desfãsurat īn Facultatea de Chimie Industrialã si Ingineria Mediului de la debut si pānã īn prezent, īl constituie pregãtirea unor buni specialisti īn domeniul ingineriei chimice, īn toate ramurile acesteia, a ingineriei mediului, precum si pentru alte ramuri ale economiei.
           Pe parcursul anilor, studentii au frecventat cursurile de ingineri zi si seral, precum si de subingineri zi, seral si uzinal. Pentru absolventii ingineri s-a desfãsurat o activitate sustinutã de calificare superioarã prin doctorat, studii aprofundate master, studii postuniversitare si de perfectionare pentru cadrele didactice - ingineri din īnvãtãmāntul preuniversitar.
           Īn cei 55 ani de existentã facultatea a dat 51 serii de absolventi, respectiv 8260 ingineri si subingineri romāni si 206 ingineri cetãteni strãini din 32 tãri.
           Facultatea a format ingineri cu precãdere pentru industria chimicã īn ansamblul ei, respectiv pentru institute de cercetare si proiectare, asigurānd totodatã specialisti pentru deservirea laboratoarelor chimice din industria usoarã, alimentarã, din reteaua sanitarã, din alte ramuri ale economiei, ingineri specialisti īn tratarea si epurarea apelor, supravegherea mediului, precum si cadre didactice universitare si pentru īnvãtãmāntul preuniversitar.
           Īn cadrul studiilor de tip master se asigurã o pregãtire postuniversitarã didacticã si stiintificã de īnaltã tinutã, cu problematici actuale si de perspectivã. Pānã īn prezent au absolvit studiile aprofundate master sapte serii - 277 ingineri chimisti si chimisti, de la facultatea noastrã si de la alte universitãti.
           Īn activitatea didacticã s-a urmãrit tot timpul īmbunãtãtirea si reactualizarea planurilor de īnvãtãmānt si programelor analitice, īn conformitate cu progresele stiintifice si tehnice, īn vederea asigurãrii unei pregãtiri de īnalt nivel profesional, cu o curiculã universitarã corespunzãtoare.
           Īn cadrul facultãtii s-a pus si se pune un accent deosebit pe activitatea de calificare superioarã, postuniversitarã prin doctorat, fãrã si cu frecventã.
           Astfel, din 1960 pānã īn prezent au fost sustinute pe parcursul anilor, 241 teze de doctorat la specialitãtile existente. Alãturi de doctoranzii romāni lucreazã si doctoranzi cu frecventã din strãinãtate.
           Īncã de la īnfiintarea facultãtii, o atentie deosebitã s-a acordat existentei unui corp didactic de īnaltã culturã tehnicã si competentã profesionalã, cercetãrii stiintifice si creerii unei baze materiale adecvate.
           Sub conducerea primului decan Acad. C. Drãgulescu īn 1948 facultatea īsi īncepe activitatea cu cadre didactice de mare prestigiu: Acad. Cisman Alexandru, Prof. Curea Ioan, Prof. Sauciuc Leon, Prof. Latiu Emil, Prof. Latiu Victor, Prof. Nanu Ioan, Acad. Ostrogovich Giorgio, Prof. Dick Iosif, Prof. Kimmel Eugen, Prof. Reichel Iosif, Acad. Cocheci Vasile, Prof. Gropsianu Zeno, s.a.
           Paralel cu formarea inginerilor chimisti a crescut numãrul cadrelor didactice angajate, majoritatea fiind din rāndurile absolventilor facultãtii : Prof. Becherescu Dumitru, Prof. Drãgoi Ioan, Prof. Manovici Ionel, Prof. Manovici Virginia, Prof. Julean Ilie, Prof. Rãdoi Ioan, s.a.
           S-a creat astfel un corp didactic, format din dascãli cu o bogatã si īndelungatã experientã si cadre didactice tinere, care au dat dovadã de īnaltã competentã profesionalã si organizatoricã, devenind cunoscut īn tarã si īn strãinãtate.
           Cercetarea stiintificã se desfãsoarã īn paralel cu activitatea didacticã, fiind organizatã īn cadrul celor 5 catedre, respectiv douã centre de cercetare acreditate.
           Domeniile de cercetare sunt din cele mai diverse, iar īn ultima perioadã au fost abordate o serie de tematici noi de mare actualitate si deosebit interes, ce constituie obiectul unor teze de doctorat sau al unor granturi de cercetare.
           Directiile de cercetare cuprind: Cercetare fundamentalã teoreticã sau experimentalã, Cercetare de dezvoltare cu identificarea cãilor ce pot duce la contributii fundamentale sau la rezultate aplicative, Cercetare strict aplicativã īn vederea rezolvãrii unor probleme concrete. Finantarea cercetãrii a fost si este asiguratã din resursele catedrelor, contracte cu MEC, ANSTI, CNCSIS si cu agenti economici.
           Valorificarea cercetãrii este foarte diversificatã: organizarea unor manifestãri stiintifice, comunicãri stiintifice, comunicãri la manifestãri stiintifice nationale si internationale, lucrãri stiintifice publicate īn reviste de specialitate sau īn volumele unor manifestãri stiintifice nationale si internationale, certificate de inventator, tehnologii noi de fabricatie, publicarea unor materiale didactice, activitatea de pregãtire a studentilor, inginerilor si doctoranzilor, teze de doctorat, etc. Un loc aparte pentru valorificarea cercetãrilor stiintifice īl ocupã Buletinul Stiintific al Universitãtii "Politehnica" din Timisoara, seria Chimie si Ingineria Mediului, revistã trimisã la schimb la 92 biblioteci universitare din lume, care se bucurã de un bun prestigiu īn tarã si īn strãinãtate.
           Existã o colaborare stiintificã fructuoasã cu catedre sau discipline de la facultãtile de profil din tarã, cu colective de cercetare din anumite institute de cercetare, etc. Cooperarea didacticã si stiintificã internationalã este asiguratã īn cadrul unor programe Socrates Erasmus, doctorate īn cotutelã, legãturi directe. Astfel existã colaborãri cu: Universitatea Tehnicã din Braunschveig - Germania; Universitatea de Stiinte Aplicate Gelsenkirchen - Germania; Universitatea din Lousanne - Elvetia; Universitatea din Valencia - Spania; L'Ecole des Mines d'Albi - Franta; Universitatea Delft - Olanda; Berufs Akademie - Lorrach - Germania; Fundatia Cipãu - SUA, Universitatea din Zaragosa - Spania.
           Se poate afirma cã activitatea didacticã si stiintificã din facultate s-a desfãsurat, īncã de la īnfiintare, sub semnul seriozitãtii si probitãtii stiintifice, al experientei si competentei profesionale.
           De-a lungul timpului s-a īmbunãtãtit baza materialã pentru activitatea didacticã si de cercetare. Astãzi, facultatea functioneazã īn cinci clãdiri cu sãli de curs, seminar si proiecte, laboratoare didactice si de cercetare dotate cu aparate performante din donatii si prin achizitie, retele de calculatoare la nivel de catedre si facultate, conectate la Internet.
           Desi trãim mereu clipa prezentului, gāndurile noastre nu se pot opri de a proiecta viitorul pentru fiecare dintre noi, pentru lumea ce ne īnconjoarã, pentru dinamica evenimentelor la care suntem martori si ne marcheazã viata. Care va fi viitorul Facultãtii de Chimie Industrialã si Ingineria Mediului din Timisoara? Sigur cã acesta va depinde mult, īn primul rānd, de viitorul Universitãtii "Politehnica" Timisoara.
           Orice scoalã ce formeazã specialisti este īn fond un organism viu care se naste din anumite necesitãti ale omului, trãieste si se dezvoltã si poate, dacã conditiile devin nefavorabile, chiar sã si moarã.
           La aceastã īntrebare trebuie de fapt sã rãspundem fiecare dintre noi, cei care formãm actuala generatie a corpului profesoral, cãci din contributia tuturor poate renaste o formã nouã, bine adaptatã conditiilor mileniului III, viguroasã si rezistentã la trecerea iremediabilã a timpului.

prof. dr. ing. Delia Perju, decan

prof. dr. ing. Aurel Iovi